miercuri, 17 martie 2010
Martie.Primavara.Simti prospetimea?
Ma obsedeaza afirmatia:”Ce ramane in urma mea?”
Si singurul raspuns pe care l-am gasit e:”Ridica naibii capacul de la o canalizare si o sa afli raspunsul.Sau da o fuga pana la cea mai apropiata varsatoare.Si o sa vezi.”
De fapt imi vine sa-mi bag pula in sistemul de valori cu greu construit de niste oameni de cacat.Imi vine sa vars cand aud de nu stiu ce poeti,artisti,doctori,profesori care au lasat ceva in urma.Au lasat tot un mare cacat.Tot niste ipocriti,frustrati,ascunsi si libidinosi.Tot aceia care au facut copii ca sa aiba cine sa le dea un pahar cu apa la batranete.
Stai linistit!Nu te sacrifica pentru mine,traieste-ti viata,du-te de mananca,bea si fute cat mai mult.Eu voi fi aici pentru tine,sa-ti ofer la batranete acel pahar cu apa.Cu sare de lamaie.
Intrebare:Tot mai multa lume se hraneste cu “hrana pentru suflet”.Pai de ce naiba lucreaza statiile de epurare la maxim?
Fumez.Si cand fumez emit idei.Acu nu mult timp,fumam a paispea tigara de seara cu un posibil initiator de religii.Era un moment in care chiar ma simteam deosebit,simteam ca datorita mie Pamantul isi pastreaza traictoria in jurul Soarelui.Si guru zice:
”Ba,tu stii ca pana si Dumnezeu e sadic?”
EU:”?!??!?”
“Pai gandeste-te:S-a chinuit saracul timp de cinci zile si a creat un paradis.Dar nu I-a ajuns,si a sasea zi a creat elementul surpriza.Simtea El ca trebuie sa faca ceva,cineva care sa-si bage pula in munca Lui.Si a creat omul”
Recunosc cu mana pe inima ca n-am reusit sa realizez asta,indiferent cat mi-am stors neuronul.Dar la fel de sincer recunosc ca mi-as tatua discutia asta ca sa arat cat de adevarata mi se pare.
Asadar si prin urmare,ma duc sa vomit gandindu-ma la oamenii deosebiti,valorosii,dar numai dupa ce mai raspund la o intrebare:
“Si daca mor?”
Pai,daca mori,e simpla treaba:o paine in plus,un cacat in minus.
vineri, 12 februarie 2010
Cu Valy,inainte!
Empatizez.Empatizez cu toata gloata de amorezati romantici incurabili care-mi invadeaza spatiul personal.Empatizez pe dracu.Iar mint.
O sa instaurez o sarbatoare.Propria sarbatoare.Sarbatoarea cuplurilor obosite.Pentru majoritatea famiilor pe care le cunosc.
Se va sarbatori in prima zi cu luna plina a lunii mai.Va fi o zi banala,de rahat chiar,sper cu multa ploaie,o zi in care El va veni obosit acasa,cu tot cu picioarele puturoase din doare,si se va instala in fata televizorului,dupa clasicul model,Al Bundy.Ea,ei bine,Ea ,imbracata in capotul ei roz,a carui valoare nu o poate stabili nici cea mai prestigioasa casa de licitatii,il va intampina plina de afectiune si miros de zarzavat.Imi imaginez discutiile dintre ei la modul:”Uita-te la tine,in ce hal ti s-au lasat sanii!””Inseamna ca suferim de aceeasi problema,caci nici tu nu prea te poti lauda cu jucaria.Si ea s-a lasat!”.”Daca ai dormi si tu cu altceva decat camasa de noapte mostenita de la ma-ta,care a mostenit-o de la ma-sa,poate…””Sigur dragule,voi renunta cu placere,dar o voi face doar atunci cand o sa arunci pijamalele roase intre picioare si aproape transparente in care te instalezi confortabil de cum ajungi acasa si in care iti intampini si musafirii.Iar daca vei renunta si la maioul tau perforat,s-ar putea sa ai o noapte de vis””Catea perversa”sopteste El printre dinti.”Impotentule”,vine fara intarziere replica Ei,in timp ce se indreapta spre bucatarie,pentru ritualul inacririi borsului.
Ma gandesc sa le ofer o sarbatoare acelor barbati care fug repede la mama la tara,in fiecare week-end,inarmati cu mancare cat pentru cantina sociala.”Ce daca mamica are 93 de ani?!Munceste femeie,du-te si crapa lemne,fa mancare si fa-i si curat.Ca doar si eu o ajut pe ma-ta”.Bineinteles,e si pentru femeile emancipate,pentru toate doamnele care-si doresc o cariera,care cumpara zi de zi mancare de la fast food-ul de langa Selgros,ca doar n-o sa renunte la cariera pentru o strachina de mancare.Pentru cucoanele care apeleaza la menajera chiar si pentru spalatul si calcatul lenjeriei intime.
Va avea si rstrictii aceasta sarbatoare a mea:
-nu se va face sex in aceasta zi decat in pozitia misionarului;
-nu se va citi nici o carte;(persoanele care au mai mult de o suta de carti in casa,inafara de cea de bucate si cea de telefoane,au un statut inferior in ierarhia sarbatorii)
-nu se vor adresa sub nici o forma diminutive(motanel,pisicel,puiut si restul regnului animal,vegetal si mineral)
-cadourile se vor darui numai cu reprosurile de rigoare:”Fir-ai a naibii,a trebuit sa renunt la setul cel nou de covorase auto ca sa iti iau parfumul asta.Macar,de ar folosi la ceva.”Sau:In ciuda faptului ca as fi putut sa fac lifting de la brau pana in crestet,ti-am cumparat totusi cravata asta nenorocita.Vezi cum o pastrezi,ca nici la inmormantare nu o sa pupi alta.”
Stiu ca nimeni nu va subscrie demersurilor mele,desi cred ca ar trebui sarbatorita de mai multi oameni decat Craciunul.
Una din regulile lui Murphi spun ca tot ce incepe bine se termina rau,iar ceea ce incepe rau se termina si mai rau.De aceea,nu pot decat sa ma bucur cand stiu ca o sa cresteti si o sa va imultiti.
duminică, 3 ianuarie 2010
Si eu gandesc pozitiv.Pe bune.
Suntem fericiti.Eu si mitongii de sub teasta suntem fericiti.Adulmecam miros de pamantean pe aici.S-a spart ghiata!Bucuria noastra e cu atat mai mare cu cat Cristake e moldovean de-al meu,de langa Rio Bahlui.Moldova maxima!
Nu ne-am dumirit daca a aparut in chip de cavaler Jedi,trimis de secretarul de partid al CC,pentru a ma reintegra in partid sau e si el un renegat,un excomunicat.
Oricare ar fi motivele,in urma Marii Adunari Nationale pe care am organizat-o,am hotarat in unanimitate sa-l primim cu bratele deschise.
Am pregatit slanina si rachiu.Pentru colesterol.Pentru ca ne pasa.
Tu vii cu Sprite-ul,Dude!